Am avut, în sfârșit, la acest ”Mundialito” o zi în care competiția s-a ridicat la nivelul așteptat de organizatori. Un pic cam târziu, abia în faza ”sferturilor”, dar așa e cu turneele astea lungi, ce adună la start atât de multe participante, foarte diferite din punct de vedere valoric. Mă tem, în paranteză fie spus, că așa va fi și la Mondialul de anul viitor, dar asta e altă poveste. PSG-Bayern și Real Madrid-Dortmund au adus sâmbătă seară acel ”vibe” de Champions League în America și au demosntrat încă o dată că, indiferent de surprize și excepții inerente de la regulă, fotbalul adevărat tot pe bătrânul continent se joacă. Citeste mai mult …

A ajuns Mondialul Cluburilor la momentul său cel mai așteptat, faza eliminatorie, și începem să ne dumirim ce vrea de la noi această competiție. Mai rămâne să aflăm și ce vrea de la fotbal, dar pentru asta va trebui să așteptăm finalul și, eventual, următoarea ediție pentru care, din ce se aude, deja au apărut câteva candidaturi. Inclusiv a Qatar-ului, care și-o zice, pe de-o parte, că dacă tot a stricat un întreg sezon cu Mondialul din 2022 (chit că turneul în sine a fost un succes) de ce n-ar mai face-o încă o dată, iar pe de altă parte s-or gândi qatarezii că, în fond, la ei nici măcar nu-i cu mult mai cald în perioada asta decât în America, câteva grade în plus acolo deja nu mai contează, plus că măcar din punct de vedere al furtunilor va fi liniște.  Citeste mai mult …

Orice debut e complicat. Vorb-aia, prima dată e ca prima dată. Orice meci cu care un antrenor își începe mandatul pe banca unei echipe beneficiază de o atenție specială. Pentru că e vorba de Inter, specialul ăsta se înmulțește cu doi. Și pentru că e vorba de acest Inter, care acum nici trei săptămâni pierdea cum pierdea finala Champions League, se înmulțește cu 3. Iar pentru că numele antrenorului e Cristi Chivu, se înmulțește cu 4. Citeste mai mult …

Cât de mică este, în fotbal cel puțin, granița dintre fericire și nefericire, dintre succes și însucces, știm. Am văzut și s-a demonstrat asta în atâtea și-atâtea situații. Nu era nevoie să vină Simone Inzaghi și să ne explice, el e doar unul din multele exemple în acest sens. Și o confirmare a acelei teorii, despre care am tot vorbit și care mie îmi place foarte mult: ca antrenor, ești la fel de bun ca ultimul tău rezultat. Citeste mai mult …

O să încerc să fiu scurt. Nu-s convins c-o să-mi iasă, dar încerc. E bizar să cauți să faci istoria unui meci care n-a avut istoric. A fost de-a dreptul brutal ce-am văzut la Munchen, în această finală de Champions League ce ar fi trebuit să fie o încleștare, un duel la baionetă, o risipă de energie, eventual un seminar pentru toți cei ce doreau să se aplece și spre aspectele tactice. A fost, în loc de toate astea, o demonstrație. Citeste mai mult …