În orele de dinaintea meciului de la Dortmund, circula pe rețelele de socializare o idee: ”Rezultatul de la Munchen i-a amuzat pe madrileni și i-a enervat pe nemți”. Și parcă așa a fost. Borussia a părut o echipă nervoasă, iritată, frustrată, dar în sens pozitiv, de laudele pe care Bayern le-a primit după ce demolase Barcelona cu o zi mai devreme, de ploaia de elogii ce se abătuse peste Bavaria în urma demonstrației de forță pe care Bayern o scosese în evidență. Adăugați aici povestea trădării lui Mario Gotze, dar și ultima informație, aruncată pe piață tot dinspre Munchen, cum că și Lewandowski ar fi semnat cu Bayern încă dinaintea lui Gotze, și aveți tabloul complet al unei teribile stări de iritare.
Se părea că lumea uitase că Borussia e unica echipă neînvinsă din acest sezon de Champions League. Nu Bayern, nu Real Madrid, nu Barcelona, ci Borussia lui Jurgen Klopp. Nu știu ce le-a spus antrenorul jucătorilor săi, nu știu cum a putut să-l motiveze pe Gotze, nu știu ce a discutat cu Lewandovski, dar știu că Bundesliga a mai dat 4 goluri în poarta Primerei Division, în a doua confruntare a celor două campionate în decurs de 24 de ore. Borussia a dat 4 goluri, ca și Bayern, dar a luat unul, din propria eroare, și asta pentru că Borussia, spre deosebire de Bayern, e o echipă entuziastă, care crează și primește goluri cu zîmbetul pe buze.
Nu știu ce i-a spus Jurgen Klopp lui Hummels la pauză. Dar știu că fundașul central al Borussie, obiectiv de mercato pentru jumătate din cluburile de top, cu Barcelona cap de listă, a avut o repriză a doua fenomenală, o expoziție de pase verticale și de lovituri de cap imperiale ce l-au readus în zona marilor valori, zonă pe care o abandonase pentru o clipă cu acea greșeală, făcută însă, dacă studiați atent faza, din aceeași filozofie a lui Klopp de a nu bubui mingea ci de a încerca mereu joc de posesie, indiferent de zonă și circumstanțe.
Trebuia să fie meciul lui Mourinho. N-a fost. Pe portughez l-am văzut ușor complexat la discuția amicală pe care a avut-o cu Klopp, pe gazon, în timpul încălzirii jucătorilor. Limbajul trupului trăda un sentiment de inferioritate în fața rivalului, mult mai stăpîn pe sine, poate și din pricina diferenței de înălțime. Klopp a dominat și acea discuție, ca și întreaga partidă, de altfel. A făcut exact ceea ce a făcut și în meciul din grupă. Și ceea ce am anticipat, aici, în avancronica partidei. L-a blocat pe Xabi Alonso, a oferit libertate fundașilor centrali, căci Pepe cu mingea la picior e un dezastru la fel de mare ca atunci cînd e nevoit să se apere în careul de 6 metri. I-a oferit ui Schmelzer toată libertatea în banda stîngă, acolo unde Mourinho n-a găsit soluția de înlocuire a lui Di Maria. Angel Di Maria era de neînlocuit într-un astfel de duel, doar că neprevăzutul s-a insinuat în vestiar, luînd forma unor probleme de sănătate ale soției argentinianului.
Mourinho a surprins cu modulul de start. Nu neapărat neplăcut, asta rămîne de analizat. Ozil în banda dreaptă, dar pe aceeași linie cu Khedira și Cristiano, într-un soi de 4-1-4-1. Intenția lui Mourinho a fost de a acoperi bine zona centrală și de a nu permite nemților să inițieze combinații în spatele mijlocașilor și spre fundașii centrali, așa cum, de exemplu, s-a întîmplat la golul lui Lewandovski cu Malaga, dar și la duelurile celor două echipe din noiembrie. I-a reușit demersul lui Mourinho, căci în acest sistem Borussia a dat un singur gol, plecat însă din banda unde Ramos era mereu în inferioritate, căci Ozil nu coboară să ajute, dar un gol care, văzînd felul în care Pepe s-a apărat, a reconfirmat ideea că Ramos e mult mai util în centrul apărării decît în lateral.
La pauză, Mourinho a schimbat, revenind la tradiționalul 4-2-3-1, iar Modrici, făcut zob de Gundogan, a făcut rocadă cu Ozil. Nu știu pe ce s-a bazat Mourinho. Pesemne pe căderea psihică a Borussiei, după felul în care a luat golul egalizator. Pe undeva, explicabil, căci multe echipe s-ar fi prăbușit. Poate și pe faptul că Ozil i-ar putea pune mai multe probleme lui Gundogan. Revin la ceea ce am spus mai sus. Nu știu ce le-a sus Klopp jucătorilor săi la vestiare, dar Borussia și-a sufocat adversarul în primul sfert de oră al părții secunde. La 3-1 abia, Klopp a răspuns la mutările lui Mourinho, cu Sebastian Kehl introdus în perimetrul lui Cristiano Ronaldo. Unica ocazie a lui Cristiano în partidă a fost în prelungiri, la acel unu contra unu cu Weidenfeller.
Șansele Madridului la calificare încă există totuși și sînt mai mari decît ale Barcelonei. Ele vin din capacitatea de intimidare pe care o emană ”Bernabeu”-ul, dar și din capcana în care pot cădea jucătorii lui Klopp. Am văzut cu Malaga, ei nu se simt prea bine în postura de favoriți. Iar acum sînt. Presiunea e pe spatele lor, căci o ratare a calificării în aceste condiții ar putea fi fatală pentru viitorul echipei, al grupului. Realul a mai dat de-a lungul timpului exemple de ”remontada” , Borussia a jucat mai bine partidele din deplasare. Așadar, vom avea super-meci în retur!
Eroul serii a fost Lewandovski. Dacă e adevărat că a semnat cu Bayern, ceea ce se auzea încă de acum vreo două luni, atunci Bayern a dat lovitura. Lewandovski e mult peste Mandzukici și Gomez, pentru că nu e doar un finalizator ci și un generator de joc.
Iar în careu, vezi golul de 3-1, acea tragere a balonului spre zona nepopulată și șut de undeva din spatele corpului, e o operă de artă. La care, am spus și mai sus, a avut rol de figurant și Pepe, a cărui jumătate de sezon, consecință directă a unei operații făcută de capul lui, e oribilă. Dacă Pepe n-ar fi avut legăturile pe care le are cu Mourinho și Jorge Mendes, cu siguranță acum ar fi fost ostracizat, cam ca Raul Albiol sau Casillas.
Două vorbe și despre Cristiano. N-a fost el. S-a retras cu minute bune înainte de terminarea încălzirii la vestiare, împreună cu medicii. Ce s-a întîmplat nu se știe, căci Real Madrid n-a lăsat să transpire nimic. Însă Cristiano a părut lipsit de energie, de vlagă și, pe cale de consecință, de idei. Importanța lui Cristiano în jocul Realului e cam ca a lui Messi în cea a Barcelonei. Cînd ei doi nu sînt în regulă, nici echipele lor nu sînt.
P.S.
Nu o să mă refer acum la supremația Bundesligii față de Primera Division. Aștept meciurile retur, pentru că așa e normal. E vreme suficientă pentru analize. O singură întrebare am, îndreptată spre toți deștepții care puneau succesele fotbalului spaniol pe seama practicilor necurate din laboratoare: cum explică ei acum energia de care debordau Bayern și Borussia la finalul meciurilor, în timp ce Barcelona și Real erau sufocate pur și simplu?
Bravo Borussia pentru un meci mare!! si tin sa precizez ca sunt fan Real :)
P.S. Asta discutam si eu cu prietenii mei aseara, de ce este Pepe titular cand nu a jucat atata timp iar Ramos si Varane au ceva meciuri impreuna.
Buna intrebarea ta din final. Si mie mi s-a parut ca echipele germane parca acum incepeau sezonul, nu pareau a fi la final de sezon cu zeci de meciuri jucate la interval de 3-4 zile. La Real si Barca, pe langa faptul ca pareau terminati, as putea zice ca pareau si epuizati (fizic si psihic mai ales), de atatea duleuri directe in campionat si cupa, dueluri tensionate, alimentate de Murihno, care si-au pus amprenta si la nationala Spaniei, unde jucatorii celor doua formatii faceau bisericute, nu mai erau ca inainte. Cu toate ca e un antrenor cu mari succese, aseara, la fel la Villanova a fost incapabil de reactie, si sunt convins ca va pleca de real. Mi l-am dorit la Real ca un suporter ce sunt, dar la fel de mult mi-l doresc plecat pentru felul in care a inrait jucatorii nu numai impotriva adversarilor (mult mai multe faulturi dure de la venirea lui Mou) dar si la vestiar, avand favoriti clari si batandu-si joc de simboluri ale lui Real, ultimul dintr-o lista lunga fiind Casillas.
acei ‘destepti’ despre care spuneti isi explici foarte simplu aceste rezultate : atat barcelona cat si real au redevenit echipe de fotbal,care obosesc,care sunt depasite f usor in anumite momente ale jocului,care nu mai pot aleera ca trenul 90 m ,care nu mai pot face pressing 90 etc,de cand a disparut doctor frankenstein fuentes din peisaj(se stie ca este cercetat) brusc sportul spaniol se duce la vale,oare sa fie coincidenta?…o sa vedem in anii ce urmeaza,ca atat real cat si barca cat si nadal etc o sa revina la un nivel normal,unde orice se poate intampla..dar revin cu picioarele pe pamanat..numai saracul abidal stie cat s-a pompat in el de i-a crapat ficatul..iar legat de echipe din germania explicatia este simplu,munca munca si iarasi munca,prob colaborate cu o vitaminizare perfecta se ajunge aici,dar germania nu e spania sa se permita voit un doctor frankenstein ,niciodata nu o sa joace in bundesliga echipe cu sute de mil datorie cum sunt real si barca(si la care brusc statul le sterge datoriile..),sunt dif mult prea mari intre aceste 2 tari ca sa ajunga boala din spania in germania..si uite cam asa isi explica un ‘destept’ rezultalte de aseara plus ce o sa urmeze de acum inainte..
Bun articolul,
Despre Cristiano am sa adaug ceva. Minutul 0.
Sambata dupa ce a fost tavalit teribil de jucatorii lui Betis conditia fizica a lui Cristiano a lasat de dorit. Nu trebuia sa-l joace Mou.
Dupa imnul CL se vede cum face cateva flexii pe piciorul stang.
Minutul 43 Goool si apoi il sare cu mare prudenta pe fundasul iesit la alunecare si parca ii roaga pe colegi sa nu sara pe el prea tare la grupul bucuriei.
Min 44 alta ocazie a lui unde sta aprope un minut la gazon – inclusiv meciul este oprit cu mingie de arbitru.
Rezultatul
Repriza a doua facuta de el este nula. Mai mereu Realul a jucat pe partea dreapta tocmai pt a-l evita si a-l expune. Cam la fel cum a facut si Barca cu Messi.
De unde atata lauda pentru echipa lui Klopp?
Da, o ajuns ?i ei într-o semifinala de UCL dupa mai mult de un deceniu si gata stiu si ei fotbal.
E doar o revelatie a sezonului, cum a fost si Malaga, Basel ?i asa mai departe.
Nu o sa fie niciodata Borussia un piedestal al europei cum este Real Madrid sau Barcelona. Asta este o certitudine.
Nu are nici o putere financiara, un management bun sau un viitor. E doar o echipa care este în „passing by”.
Mai laudati Borussia cat puteti ca din vara o s? redevin? vechea Borussie. Izolata de cupele europene si codasa în Bundesliga.
Iar despre Klopp, a fost omul potrivit la locul potrivit. Nu e nici un mare antrenor din punctul meu de vedere. A prins un sezon bun si gata Klopp e la nivelul lui Mourinho. Bollocks. Poate sa aibe 2 metri 20 c? nu o sa fie de teapa lui Mourinho.
Vai de capul tau, ce aberatii poti scoate pe gura aia, tu chiar gandesti ce scri ?
se vede ca habar nu ai de fotbal in general si de bundesliga in particular.
Cineva jubila in studio marti seara dupa ce Barca pierduse rau cu Bayern si prevedea deja finala (Real – Bayern). Nu e profesionist sa punem problema asa. Din fericire, ziua de ieri ne-a invatat sa gandim lucrurile in mod echilibrat. Pe de alta parte comentatorii sportivi nu trebuie sa se lase stapaniti de afinitati. Cine citeste sa inteleaga ce spun!
Faur Cosmin: esti praf fratica
^
Nu meri?i deranjul.
Andrei, dar daca Klopp, supermotivator, l-a batut in halul asta pe Mourinho, alt supermotivator, ce mai ramine din Mourinho?
Este foarte simplu. Nemtii au aratat ca pot din punct de vedere fizic, de vreo 80 de ani incoace, ei prin natura lor sunt bine claditi si nu este nimic nou. Este o alta generatie fabuloasa a nemtilor.
Spania a surprins din ce in ce mai mult prin reusitele ei in toate sporturile. Ei acum 30,40,50 de ani erau pe nicaeri. Au venit acum brusc si au sarit in topuri la toate sporturile, atat individuale cat si de echipa. Fizic pareau de neoprit. Desi sunt micuti, firavi,inferiori nemtilor in marea majoritate a cazurilor cand vine vorba de capacitatea de efort, ei au intors in doar 2,3 ani aceasta ‘regula neoficiala’ cu care ne-au obisnuit pana acum.
Iar speculatiile cu Dr.Fuentes nu sunt degeaba (cele cu Nadal, Ferrer, Barca, Real, Valencia etc.) . Adevarul e la mijloc.
Tu nu trebuia sa fii arogant si sa cataloghezi ironic pe cei care au sustinut o anumita idee („destepti”) fara sa fii atent poate in intregime la ce au sustinut ei.
Italia, Brazilia, Anglia, Franta, Germania…sunt tari care atat la nivel de cluburi cat si la nivel de nationala si-au aratat fortele cu mult timp in urma si in mai multe randuri, generatii.
Spania a avut un progres fabulos, inimaginabil…de aceea apar semne de intrebare. Cert nu este nimic, dar e o diferenta de cum am pus eu problema si cum o pui tu.
Concluzia: Spania a socat, pentru ca nimeni nu se astepta de la ei; genetic nu erau ‘indreptatiti’ sa aiba asemenea recorduri dpdv fizic.
13 Comentarii