Germania și-a trăit în week-end-ul pe care tocmai l-am părăsit reperul fotbalistic al ultimilor ani. Mass-media l-a denumit ”Der Klassiker”, sub acest hashtag s-au regăsit de exemplu pe twitter toate informațiile referitoare la acest duel. Nu toți nemții ai îmbrățișat denumirea, căci Bayern-Borussia n-a fost în trecut un duel care să merite această titulatură, dar realitatea acestei perioade spune că, de cînd Jurgen Klopp a preluat gruparea din Dortmund, asta a devenit. Mai corect ar fi fost poate ”Der Neue Klassiker”, dar cine mai stă să se gîndească la corectitudine atunci cînd vine vorba de mediatizare. Borussia-Bayern este astăzi meciul numărul unu la export al Bundesligii, confruntarea ce aduce audiențe remarcabile și-n alte colțuri ale planetei.

S-a jucat într-un context devenit brusc apetisant. De parcă și-ar fi dorit ca interesul din jurul confruntării să crească, Bayern s-a trezit să piardă acasă cu Mainz, cu 3 zile înainte, și să-și aducă rivala la titlu la doar 5 puncte avans. Ceea ce făcea ca varianta unei victorii a Borussie să aducă Bundesliga la un nivel de fierbere pe care nimeni nu l-ar fi bănuit.

Meciul și-a meritat expunerea mediatică. N-a dezamăgit, deși i-a lipsit ingredientul principal, golurile. În prima jumătate de oră, Borussia lui Tuchel a părut Borussia lui Klopp, cu diferența celor trei fundași centrali distribuiți de actualul antrenor probabil pentru o mai bună acoperire a spațiului defensiv. N-a fost o noutate, a folosit sistemul și cu Porto în Europa League și e de presupus că-l vom vedea și contra lui Tottenham. A fost singura perioadă a întîlnirii cînd raportul posesiei, element fundamental, știm bine, în concepția lui Guardiola, a fost de partea gazdelor. Celelalte 60 de minute însă au fost clar ale bavarezilor, care puteau cîștiga duelul și tranșa astfel lupta pentru titlu, doar că la momentul transformării ocazilor în goluri Bayern a fost lipsită de precizie și, uneori, de șansă. Borussia s-a arătat în toată această perioadă vădit mulțumită cu rezultatul de egalitate ce lasă destulă incertitudine peste etapele ce urmează căci, în fond, dacă Mainz a reușit să bată pe ”Allianz Arena” (fără să fie o echipă mediocră, dimpotrivă, dar asta e o altă discuție) de ce nu și-ar propune și alții să reușească. Mulți spun că ar fi trebuit să încerce mai mult, eventual pe tronsonul final al confruntării, cînd bavarezii păreau ușor resemnați cu ideea că golul le rezistă, dar cred că instinctul de conservare al jucătorilor a cîștigat bătălia de concepție cu dorința tribunei. Italienii au vorbă, ”mai bine doi răniți decît un mort”, care să caracterizeze astfel de dueluri și, ca să fim sinceri, cam așa a fost.

Paradoxal, momentul care a stîrnit cele mai multe comentarii și a adunat cele mai multe vizualizări s-a petrecut după fluierul de final. Spun paradoxal, căci meciul a avut destule faze de fotbal și un ritm fantastic. E vorba de acel dialog dintre Pep Guardiola și Joshua Kimmich, care l-a transformat pe tînărul fotbalist bavarez într-un star. Unii s-au grăbit să vorbească despre o ceartă, spaniolii în principal, care folosesc pentru astfel de episoade caracterizarea ”bronca”. Alții, impresionați de fața ușor stresată, chiar speriată la început a lui Kimmich, au fost de părere că Guardiola putea să amîne discuția pentru vestiar, eventual pentru analiza partidei de a doua zi. Au fost destui care l-au acuzat pe Pep că l-a făcut de rîs pe Kimmich certîndu-l în fața tuturor.

Pentru cei ce nu l-au văzut sau vor să-l revada, iată-l:

Poate că fiecare au de partea lor un dram de dreptate. Guardiola însă n-a stat să se gîndească la astfel de lucruri. A simțit că trebuie să-i spună jucătorului unde și de ce a greșit, să-i explice chiar acolo, pe gazon, chiar în acele momente cînd adrenalina încă nu coborîse. Asta arată că Joshua Kimmich nu-i este indiferent, dar mai arată și felul în care înțelege tehnicianul catalan să-și facă meseria. Cu doar cîteva luni înainte de terminarea contractului, puțini ar fi fost antrenorii care să aibă o asemenea reacție față de un tînăr jucător ce nu se regăsea, la startul sezonului, nici măcar între primii 15-6 din lot și care nu se știe ce importanță va avea în viitor. Guardiola e prea pasionat de ceea ce face pentru a se ascunde în spatele unor obligații contractuale prezente și viitoare.

Prestația lui Kimmich chiar fusese remarcabilă. Asigurase acea fluiditate la ieșirea din apărare pe care Guardiola și-o dorește pînă la obsesie. A avut un procentaj de 97 la sută de pase corecte, majoritatea în verticală, ceea ce iar e lăudabil. În plus, asigurase un număr de acțiuni defensive extrem de importante, în fața lui Reus și Aubameyang, ceea ce nu-i puțin ținînd cont despre ce adversari vorbim, în special despre rapiditatea lui Aubameyang și instinctul de marcator al lui Reus, în fața căruia a salvat situația de vreo două ori. Îi rămîn însă acele momente în care poziționarea lasă de dorit, fix ceea ce-i explica la final Guardiola. Care, cred că putem considera asta o certitudine, îl va folosi tot pe Kimmich în returul cu Juve, chit că Benatia și Tasci sînt refăcuți, deși micile sale imperfecțiuni au costat echipa la Torino.

E foarte posibil ca acest episod să fie foarte important pentru viitorul tînărului jucător adus de la Stuttgart (via Leipzig), devenit brusc o vedetă. El reprezintă o altă invenție fotbalistică a lui Guardiola, de tipul Puyol fundaș stînga, Mascherano fundaș central, Messi vîrf de atac ori Lahm mijlocaș la închidere. Din punct de vedere al postului, mutarea aduce cu coborîrea lui Mascherano în linia de fund, doar că există o diferență considerabilă. Kimmich abia a împlinit 21 de ani, fizicul nu-l impunea defel pentru un astfel de post și jucase relativ puțin la nivel înalt, în vreme ce ”El Jefecito” avea în spate ani buni ca mijlocaș închizător, dincolo de simțul special de anticipație cu care este dotat și o forță deloc de neglijat. E o doză uriașă de risc în orice astfel de decizie, dar Guardiola pare mereu dispus să riște atunci cînd găsește motive și, dacă e să ne luăm după cazurile precedente, mereu i-a ieșit. Astfel că, revenind la viitorul tînărului Kimmich, e foarte posibil ca Bayern și Germania să fi cîștigat un nou fundaș central. Că au cîștigat un fotbalist, deja asta cred că e cert.