Confruntările dintre Real Madrid și FC Barcelona au devenit, cel puțin în acest secol, repere extrem de importante pentru orice iubitor al fotbalului. În fiecare vară este așteptată cu sufletul la gură ziua tragerii la sorți a etapelor pentru a se afla când vor fi cele două episoade din ”El Clasico”, iar posibilitatea ca rivalele să se mai afle față în față în diverse alte competiții conexe Primerei Division devine un bonus extrem de apetisant. Pentru cei în cauză, pentru Barcelona și Real Madrid așadar, duelul face parte din categoria partidelor ce nu trebuie sub nicio formă pierdute, ce trebuie pregătite la detaliu, ce pot salva sau ruina un sezon.

Deși în acest sezon, ca și în precedentul de altfel, nu am avut acea inflație de ”Clasico” din alți ani, confruntarea din tur de pe ”Bernabeu” fiind singurul duel direct, senzația e că această partidă e programată într-un moment ușor nepotrivit. Cel puțin pentru Barcelona, dar nici cei de la Real Madrid nu cred să fie prea încântați că trebuie să joace acum acest meci. Ne aflăm la câteva zeci de ore de la ultimele meciuri ale echipelor naționale, anumiți jucători din cele două tabere au fost nevoiți să parcurgă mii de kilometri înapoi către Spania (mai mulți la Barcelona decât la Real), iar săptămâna viitoare revine Champions League, cu prima manșă a ”sferturilor”. Unde din nou Barcelona are un meci mai greu în fața mereu periculosului Diego Simeone, chit că ultimele 6 dueluri directe Barca-Atleti s-au terminat cu victoria catalanilor. De aceea cred că ambele grupări ar fi acceptat cu mare drag o propunere de amânare a partidei, dacă, prin absurd, ea s-ar fi produs.

Scenariul trebuie privit plecând de la cel mai important detaliu: cele 10 puncte avans pe care le au catalanii față de madrileni (9 față de ceilalți madrileni). Cu acest avantaj suficient de liniștitor, Barcelona și-ar putea permite inclusiv un rezultat de egalitate. Doar că un ”Clasico” e genul de meci, spuneam și mai sus, care trebuie câștigat indiferent de situație, cu atât mai mult în contextul actual, cel al omagierii celui care a fost Johan Cruyff, a cărui importanță în tot ceea ce înseamnă Barcelona de azi cred că nu mai trebuie reamintită. Rezultatul partidei de sâmbătă seară iese un pic din contextul luptei pentru titlu și intră în cel al stării de spirit. Acest concept, ”starea de spirit”, pe care l-ați regăsit deseori pe acest blog și care este atât de important în fotbalul de azi.

Pentru Barcelona, un eșec în acest ”Clasico” n-ar aduce o stare de panică în fața ultimelor 7 etape. Ar rămâne un avans de 7 puncte, plus rezultatul direct, căci e greu de crezut că Realul va putea obține o victorie care să depășească acel 0-4 din tur, și un program destul de lejer. Ar aduce însă în fața lui Luis Enrique perspectiva deloc dorită de a aborda aceste ultime runde fără posibilitatea de a face rotații, căci marja de eroare s-ar micșora. De la refacerea lui Messi, Barcelona a fost ferită de accidentări majore, doar ce a lui Mathieu de marți apărând ca un ușor handicap, căci francezul era numai bun în partide de mai mic calibru. Ghinionul unuia poate fi însă norocul altuia, mai exact al lui Vermaelen, care-și poate câștiga în aceste ultime etape dreptul de a fi în lotul catalanilor și-n sezonul viitor. Un eșec în fața Realului ar ridica însă unele semne de întrebare într-un moment nepotrivit, tocmai înaintea ”dublei” cu Atletico Madrid.

Real Madrid e echipa care are cel mai mare interes să câștige această partidă. Ar scurta distanța față de Barcelona și ar ține încă aprinsă o minusculă flacără a speranței, ceea ce este foarte important. O echipă ca Real Madrid nu-și poate permite să joace ultimele 7 etape de campionat doar pentru că trebuie să le joace, are nevoie de o motivație, indiferent care ar fi ea. Victoria în ”Clasico” ar îmbunătăți serios starea de spirit înainte de Champions League, ar crește încrederea în propriile posibilități. Acest din urmă aspect a lipsit Realului în sezonul trecut, fix în urma acelui ”Clasico” pierdut cu golul lui Suarez, după o primă repriză foarte bună făcută de echipa lui Ancelotti. Poate dacă n-ar fi avut această încredere în sine alterată, Cristiano, Bale, Benzema și ceilalți nu s-ar fi prăbuși de-a dreptul în semifinalele Ligii, pe ”Bernabeu”, după golul lui Morata și ar fi mers mai departe în căutarea unui gol ce ar fi dus partida în prelungiri.

Logic ar fi ca Zidane să meargă la victorie, dar există și reversul medaliei. O înfrângere ar diminua moralul fragil al unei echipe implicată în multe turbulențe în acest sezon, iar meciul de la Wolfsburg s-ar transforma într-unul mai dificil decât ar fi de așteptat. E de presupus însă că a învățat ceva din lecția primită de Rafa Benitez pe ”Bernabeu”și va începe partida cu Casemiro titular, brazilianul, singurul mijlocaș de profil defensiv din echipă, urmând să-i mai degreveze de aceste cerințe pe Kroos și Modric. În atac, trioul BBC e de neatins, astfel că James Rodriguez va fi din nou rezervă, la fel ca Isco, în timp ce în apărare probabil Ramos și Pepe vor alcătui perechea de fundași centrali, portughezul fiind preferat lui Varane pentru contondența sa.

Probabil că nici Luis Enrique nu va menaja pe nimeni, accidentarea lui Mathieu nelăsând loc de presupuneri pentru postul de fundaș stânga, singurul în care existau anumite dubii, căci Jordi Alba s-a accidentat ușor în ”amicalul” Spaniei de la Cluj. În mod normal va reveni și Andres Iniesta, doar detalii fizice de ultimă oră l-ar putea împiedica pe căpitanul catalanilor să intre din primul minut.