”E ușor a scrie versuri, când nimic nu ai a spune”. Sunt convins că Mauro Icardi habar n-are cine e Mihai Eminescu și nici nu cred că trebuie să-l învinovățim pentru asta. Dar sunt la fel de convins că la 23 de ani nu ai nici cel mai mic motiv să-ți croiești o autobiografie. Drumul tău prin viață e încă foarte scurt, e încă la început, mulți băieți încă n-au plecat la vârsta asta din confortul traiului alături de părinți. Cât despre partea profesională, cam tot pe-acolo. E ușor a scrie autobiografii, când nimic nu ai ce povesti. Asta ar fi trebuit să-i spună cineva mai destupat la minte lui Icardi înainte să se apuce să dea publicității respectiva operă. E ușor a scrie autobiografii cu care să-ți dinamitezi o relație și-așa sensibilă, aș completa eu. Și nu mă refer aici la relația cu celebra Wanda, ci la relația cu suporterii Interului. Fix ce lipsea nerazzurrilor, aș mai adăuga.

PARIAZĂ LIVE PE TOATE EVENIMENTELE ZILEI LA CASA PARIURILOR AICI

Povestea e simplă. Meciul Interului cu Cagliari de duminică a fost destul de straniu din multe puncte de vedere. O parte a peluzei îl fluiera pe Icardi, o altă parte a stadionului fluiera partea peluzei care-l fluiera pe Icardi. O atmosferă numai bună pentru ca de partidă să se aleagă praful. Icardi a părut mult mai conectat la mesajele din peluză, așa că a ratat și un penalty, ca să fie treaba treabă, cum se mai zice pe la noi. Handanovic a făcut și el o nefăcută, astfel că Inter a mâncat bătaie și se află acum la 11 puncte distanță de Juventus, departe de locurile europene. Ce i-a supărat însă atât de tare pe acei fani ai Interului care au ales să-l persecute pe căpitanul echipei într-un joc pe care echipa era aproape obligată să-l câștige? O prostie, dacă mi-este permis. Și revin la parafrazarea poetului nostru național, când n-ai nimic a povesti, scoți la înaintare un episod cu care îți faci mai mult rău decât bine.

Pe scurt, era vorba de un incident de după o partidă de campionat cu Sassuolo, de acum doi ani. Pierdută. Icardi și Guarin au avut atunci o mică dispută cu un grup de fani nervoși. Deja uitată, căci trecuse destul timp de-atunci. Dar revenită în prim-plan odată cu apariția cărții. În pasajul respectiv, atacantul argentinian se declara gata să se confrunte, ”parte-n parte”, pe rând, cu recalcitranții din tribună. După care a adăugat: ”Câți sunteți? 50, 100? Foarte bine. Ascultați bine ce vă spun, o să aduc eu din Argentina 100 de criminali ca să vă aranjeze și apoi mai discutăm”. Cam ăsta e pasajul care a i-a deranjat pe ultrași, deși Icardi (sau cel care a scris pentru el respectiva autobiografie) a specificat destul de clar că era evident vorba despre o exagerare.

Surprinzător, atunci când i s-a cerut părerea, Javier Zanetti, vicepreședinte al clubului, dar și conațional cu Icardi, le-a luat partea tifosilor și n-a încercat să-i ia apărarea atacantului, care e , totuși, căpitanul echipei. Poziția trebuie însă privită și-n alt context, mai exact în contextul cuvintelor lui Maradona, care a refuzat să vorbească despre Icardi atunci când a fost întrebat despre neconvocarea lui la echipa națională. ”Despre trădători nu vorbesc”, a spus Maradona, iar cuvintele lui n-au legătură cu cartea recent apărută, ci cu mai vechea poveste amoroasă dintre Icardi și actuala lui parteneră, Wanda Nara, fosta soție a lui Maxi Lopez. Contondent în acea declarație, Diego a expus o părere pe care, cred din ce în ce mai mulți, o au destui componenți ai ”naționalei” Argentinei. Bun prieten cu Maxi Lopez, cu care a împărțit o vreme vestiarul la Barcelona, Messi, se zice, nu are niciun chef să-l vadă pe Icardi la prima reprezentativă, iar această părere o au, se pare, și alți fotbaliști importanți, precum Mascherano, Aguero ori Di Maria. Astfel că, revenind la ideea de la începutul acestui paragraf, e posibil ca Zanetti să fie pe aceeași linie.

Poate că toate acestea ar fi rămas la nivel de anecdotă dacă Inter ar fi câștigat partida cu Cagliari de duminică. Dar n-a câștigat-o, iar în fața lui Frank de Boer stă o perioadă complicată, căci urmează un meci de Europa League chiar acasă, cu Southampton, într-o competiție în care Inter are deja două eșecuri, iar apoi un meci de Serie A, nu departe de Milano, la Bergamo. Golurile pot fi cheia rezolvării oricăror probleme, doar că rămâne de văzut cum va izbuti să treacă Icardi peste această perioadă. Mai ales că tocmai și-a prelungit contractul, iar mărirea de salariu atât de solicitată de Wanda a fost obținută.

Problema e că Inter nu joacă mare lucru. Fabio Caressa, unul dintre cunoscuții comentatori italieni, spunea duminică seară pe SKY că Inter joacă la fel de prost precum vorbește italiana Frank de Boer. Nu cred că unui olandez i se cere să învețe limba italiană în 3 luni, dar cred că unui antrenor olandez i se poate cere ca în 3 luni să definească măcar un stil de joc, o idee tactică. Lucru pe care încă nu l-a făcut, victoria cu Juventus, atât de dătătoare de speranțe la vremea respectivă, fiind din ce în ce mai clar că a venit pe fondul determinării, al stării de spirit, eventual și pe seama conjuncturii, mai puțin însă pe seama jocului. Sunt din ce în ce mai mulți care se întreabă ce rost a avut schimbarea lui Mancini și la fel de mulți sunt cei care prevăd încă un an complicat pentru gruparea nerazzurră. Iar titlul din ”Corierre dello Sport” de luni deschide, în contextul celor de mai sus, o nouă dezbatere: ”Și dacă Icardi se duce la Napoli?”