”Bătrâna Doamnă” l-a sedus pe deloc tânărul Maurizio Sarri și apoi l-a abandonat, nemulțumită de ceea ce a primit. Acest final, să recunoaștem, era unul anticipat, căci o relație tinde să devină toxică atunci când partenerii nu prea se mai pot privi în ochi. Sarri a intrat cu mult entuziasm în acest parteneriat, entuziasmul unuia ce spera că poate găsi drumul spre glorie, la 60 de ani, la brațul unei curtezane cu potențial, dar cam nefericită, căci obiectivul ei era să fie cea mai frumoasă dintre frumoase, nu doar cea mai frumoasă dintr-o serie lipsită de ”glamour” în ultimii ani.
Deși a avut în Cristiano Ronaldo același rezervor de ambiție și motivație dintotdeauna, Juventus n-a putut trece de un adversar, Olympique Lyon, care jucase o singură partidă oficială în 5 luni. Dar care a părut mult mai proaspăt și cu idei mult mai clare. Juve n-a făcut un meci mai prost decât altele în acest sezon, dimpotrivă, a fost pe aceeași direcție, cam neclară și cu multe accente de mediocritate. Sarri n-a fost în stare să-și impună ideile într-un vestiar care l-a primit cu reticență încă de la început, poate și pentru că nu avea capacitatea asta, de a fi liderul unor caractere atât de puternice. E clar că Sarri știe fotbal și gândește anumite lucruri, altfel n-ar fi fost atât de lăudat de Guardiola și Arrigo Sacchi, doi antrenori care au revoluționat fotbalul în diferite epoci. Dar dacă nu te faci înțeles și, mai ales respectat, toată filozofia pe care poate că o ai este degeaba.
SARRI A PLECAT, TRĂIASCĂ PIRLO
Instalarea lui Andrea Pirlo a fost cred o mutare pe care Andrea Agnelli a anticipat-o acum câteva săptămâni. Și a aruncat acea perdea de fum a desemnării lui ca antrenor la echipa a doua. Ca să nu se spună că Pirlo vine la Juventus de nicăieri. Ceea ce, de fapt, e cam adevărat. E o mutare cât se poate de riscantă la un club care a dat afară doi antrenori în două sezoane consecutive în care a câștigat campionatul. Pirlo a fost un fotbalist imens și e clar că are un bagaj de cunoștințe uriaș. Acumulat în atâția ani de carieră, timp în care a lucrat doar cu antrenori foarte buni. Problema e dacă nu cumva acest bagaj e alcătuit cam de-a valma, cu chestii aruncate la nimereală în valiză.
E posibil ca Pirlo să fie o mutare genială. Curajoasă e clar că este. Nu știu vreun exemplu de club de talia lui Juve care să meargă pe mâna cuiva lipsit complet de experiență, care nici antrenor nu poate fi numit, de vreme ce n-a antrenat pe nimeni. Milan cu Seedorf, poate. Totuși Guardiola avea un sezon la echipa a doua, Zidane avea un sezon ca antrenor secund și jumătate de sezon la echipa a doua. Un lucru e însă cert, Pirlo va avea parte de mult mai mult respect în vestiar decât Sarri. Chiar și-n fața unui Cristiano Ronaldo, care, cu toate baloanele lui de aur, poate doar visa la medalia de campion mondial pe care o poartă la gât viitorul lui antrenor. Asta dacă nu cumva Cristiano va decide că e momentul să schimbe ceva în cariera lui, mai exact echipa.
DE LA EGAL LA EGAL, VARANE
Doar două vorbe despre celelalte partide. La bara lui Mertens din primul minut, cred că lui Quique Setien i s-a înfățișat în fața ochilor zâmbetul crispat al lui Maurizio Sarri ca antet la hârtia de demitere. În cele din urmă Barcelona s-a calificat, dar numai pentru că Messi a vrut cu tot dinadinsul să meargă la Lisabona și a îmbrăcat tricoul lui Maradona fix împotriva lui Napoli. Astăzi, Barcelona = Messi, iar viitorul lui Setien pare dependent de tendonul în care a șutat cu atâta sete Koulibaly.
Zidane a vrut cu tot dinadinsul să câștige campionatul, iar în returul cu City a dat senzația că inspirația lui s-a epuizat în sezonul din Primera. Încă o dată s-a văzut cât de important e Sergio Ramos pentru această echipă, iar erorile de începător ale campionului mondial Varane s-au transformat într-o invitație pentru Florentino Perez să accepte prelungirea de contract pe care și-o dorește căpitanul Madridului.
P.S. Din 8 echipe calificate în ”sferturile” Ligii, doar două au mai câștigat trofeul. Iar ele se întâlnesc în meci direct. Pentru prima dată în ultimii ani există o posibilitate certă să avem o campioană inedită a Europei.
Dar Cristiano va pleca? Ma gandesc ca in acest context dificil dpdv financiar (apropos, Pirlo ia de 3.5x mai putin decat Sarri) un om de afaceri ca Agnelli ar fi foarte tentat sa-l transfere acum pe Ronaldo. Pe langa suma de transfer ar scuti si un salariu exorbitant. Campionatul l-ar fi castigat probabil oricum si se vede ca au fost mai aproape de Liga fara CR7. Juventus nu ia foarte multi bani din drepturile TV si se anunta un sezon tot fara spectatori. Cred ca mai degraba ramanerea lui CR7 depinde de el decat de Juventus.
PS. Presa de azi confirma faptul ca Mendes a primit mandat pentru a-l transfera pe Ronaldo oricarei echipe interesate. Intre el si Dybala, clubul il vrea pe argentinian, care este mult mai tanar. Asta vine dupa ce cu cateva zile inainte Juventus a pus 10 jucatori pe lista de transferari, iar unul dintre ei (Matuidi) a si plecat. Se anunta nori negri peste fotbalul profesionist si cred ca frenezia transferurilor cu tot ce implica (inclusiv comisioane mari pentru impresari) se va opri temporar. Nu este neaaparat un lucru rau.
2 Comentarii