De la Messi la ”Mes que un club”, sloganul cu care se laudă atât de mult cei de la FC Barcelona, s-au făcut de-a lungul anilor sute de legături. Iar acel ”Messi que un club” a devenit un titlu banalizat de-a dreptul de atâta folosire. Relația dintre starul argentinian și clubul catalan, care l-a adoptat pe când avea 12 ani și era doar un mic mare talent, părea una normală. Pasională la început, indispensabilă pe parcurs, cu zile mai fericite și altele mai puțin, ca-n orice relație, dar în orice caz cu o singură variantă de final. În niciun caz cea care se anunță acum.

Despre cine a oferit mai mult în această relație, e mult de discutat. Messi n-ar fi ajuns ceea ce este astăzi, uman vorbind, nu doar fotbalistic, fără sprijinul Barcelonei. Dar nici Barcelona n-ar fi fost ce este astăzi fără Messi. De când micuțul Lionel a intrat direct pe ușa din față a fotbalului, Barcelona și-a mărit considerabil spațiul rezervat trofeelor în muzeul clubului, a echilibrat (chiar schimbat într-o perioadă) raportul de forțe cu marele rival din Madrid și a devenit acel club universal, cu un miliard de euro buget, cu audiențe mari la televiziunile de pe tot globul. Nu Messi a inventat acel ”Mes que un club”, dar contribuția lui e imensă, chiar esențială.

MESSI ȘI CONTRACTELE SALE

O contribuție bine remunerată, să ne înțelegem. Messi și-a dorit să fie cel mai bine plătit, în special în perioada competiției cu Cristiano Ronaldo, și a obținut asta. El n-a obligat însă clubul să-i acorde aceste beneficii decât prin prestațiile sale și, ulterior, prin greutatea din ce în ce mai mare pe care o avea în vestiar. Pe măsură ce dependența de Messi creștea, creșteau și zerourile din contract, dar și unele concesii oferite. Atenție la acest din urmă termen, concesii, căci ele nu se referă doar la zona strict contractuală, în dezbatere azi, cu privire la posibilitatea ruperii unilaterale a înțelegerii, ci și la zona personală. A anturajului.

Se spune că proba de caracter se vede în special la despărțiri. Divorțurile sunt dureroase, dar depinde cum o faci. Unii spun că Messi, în calitatea lui de căpitan al unei nave în derivă, a abandonat și nu trebuia s-o facă. Mai ales așa, cu un ”burofax”, termen pe care-l învățăm acum, căci nu e chiar acel fax pe care-l știam toți de pe vremuri. Și poate că au dreptate.

Alții arată cu degetul spre conducere, în special spre președintele Bartomeu, care în mod cert va rămâne în istoria clubului ca omul care i-a pierdut într-un singur mandat pe Neymar și Messi. Și ei au mare dreptate. Între Messi și Bartomeu relațiile s-au deteriorat constant, vizibil și progresiv. Vina pare mai degrabă a omului la cravată, căci statisticile băiatului în tricou au rămas la cote înalte.

MESSI ȘI LEGENDELE DIN JURUL LUI

Despre Messi s-a spus că pune antrenori, că face transferuri, că face primul ”11”, ba chiar că face și programul de antrenament. Poate că fum fără foc nu iese, dar în niciun caz nu s-a pus problema de o asemenea vâlvătaie. Sunt lucruri normale care se întâmplă la o echipă ce are în vestiar o asemenea valoare. Dacă nu se întâmplă, lucrurile nu funcționează cum ar trebui, iar exemplele sunt multe. Se știe cum și de ce a plecat Mourinho de la Real Madrid, se observă ce probleme a avut Sarri la Juve, s-a văzut ce-a însemnat Bayern cu Flick, față de a însemnat cu Kovac.

Nu vi se pare un mare paradox aici? Pe de-o parte, Barcelona era dependentă de Messi, pe de altă parte, toate relele din ultimii ani erau din vina lui Messi?

În Spania se vorbește că președintele Bartomeu are un orgoliu mult peste limită. Că a resimțit din plin atacurile fără perdea venite dinspre Messi, dar și dinspre alți jucători, iar acum se răzbună. Fără să-l atace direct pe Messi, atacându-i în schimb anturajul.

MESSI ȘI ANTURAJUL

Din nou acest cuvânt. E important, căci se zice că anturajul lui Bartomeu, cei care-i sunt alături la conducere, are aici un rol. Un rol derivat din considerente financiare, să fie limpede. Anturajul lui Messi era format, în principal, din Luis Suarez, apoi Jordi Alba, apoi Vidal. Acesta, doar în ultimul timp. De altfel, când a venit să discute cu Ronald Koeman, Messi era în vacanță, la munte, împreună cu Suarez și Jordi Alba.

În 2011, după finala cu Manchester United, Guardiola spunea că Messi trebuie înconjurat de oameni adecvați în teren și-n afara lui. Știa el ce știa, chiar dacă s-a ferit să spună mai clar. Omul Messi are unele mici probleme, e introvertit, simte nevoia de a avea mereu pe cineva lângă el în viața de zi cu zi. La acel moment, în 2011, acel cineva era portarul Pinto, rezerva lui Valdes. Un pic și Mascherano. Ulterior a devenit Suarez. Alături de care Messi a învățat să se plimbe prin parc, să meargă cu copii la școală, să iasă la plaja aflată la doi pași de casă și tot felul de alte lucruri banale. Singur, n-o prea făcea, cu Suarez, da. A povestit chiar uruguayanul asta, într-un interviu, cum s-a chinuit să-l convingă pe Messi să iasă din casă și ce surprins a fost Leo de faptul că totul a decurs foarte lesne, fără nicio problemă.

E poate de înțeles, la nivel uman, ce deranjat a fost Messi de faptul că lui Suarez i s-a arătat ușa. La nivel fotbalistic, n-avea de ce să fie deranjat, căci era limpede că Suarez trebuie înlocuit. Nu neapărat dat afară, dar trecut în zona rezervelor. Bartomeu știa de ”problema” lui Messi și putea să gestioneze altfel subiectul. Dacă ar fi vrut să-l țină aproape pe argentinian, căci totul pare să indice că n-a vrut. Altfel nu se explică acel telefon de un minut prin care i s-a comunicat lui Suarez decizia.

MESSI ȘI VIITORUL

Și-acum, ce se va întâmpla? Pare greu de crezut, chiar în condițiile în care Bartomeu va fi forțat să plece, că Messi se va răzgândi. Își va asuma un risc prea mare, ștampila ”Mes que un club” îi va fi deja lipită pe frunte. Totuși, nimeni nu e mai presus decât un club, fie el și cel mai important fotbalist din istoria acelui club. Dacă se va întoarce, va face o mare eroare, care se va răsuci împotriva lui.

Unde se va duce? Aici e simplu, căci nu-s multe cluburile ce-i pot plăti salariul, dar îi pot oferi și un proiect viabil. Cel mai simplu i-ar fi la City, ușor i-ar fi și la Paris, ceva mai dificil la Inter. Mai grea va fi schimbarea, nu neapărat pentru el, ci pentru familia lui. Care e prea legată de tot ce înseamnă Barcelona. Iar dacă am văzut ceva la Messi în ultimii ani a fost această puternică legătură cu copiii săi, cu soția sa.

Ce va face Barcelona? Nici aici nu-i bine să aruncăm cu certitudini. Totuși, dacă ne uităm la alte exemple, viitorul nu pare să sune bine. După Di Stefano, Real Madrid a așteptat 30 de ani până să câștige din nou Champions League. Chicago Bulls, după Jordan, s-a scufundat în mediocritate. Ce se întâmplă la Real Madrid după Cristiano încă se vede. La fel la Manchester United după Sir Alex.

MESSI ȘI CRISTIANO

Un lucru cred că e cert. Messi nu merita o astfel de ieșire din scenă de la Barcelona. O carieră ca a lui, fie și începută cu un contract semnat pe un șervețel, nu trebuie să se termine atât de birocratic.

Vă amintiți ce spuneam acum câțiva ani. Când duelul Messi-Cristiano era la apogeu și împărțea planeta în două? Că ar fi bine să ne uităm bine de tot la băieții ăștia și să ne bucurăm de tot ceea ce ne-au oferit. Căci nu va trece mult și ne va fi dor de ei și de competiția lor fără egal în sport. Nu cumva a început deja să vi se facă dor?