La finalul meciului cu Newcastle, din chiar prima zi a acestui an, Jurgen Klopp era tot un zâmbet, iar exuberanța îl cucerise, ba chiar dădea pe-afară. Motiv pentru care și-a pierdut inclusiv verigheta, regăsită ulterior grație unui ajutor primit de la om om de ordine și de la un cameraman. Liverpool tocmai câștigase extrem de clar meciul cu Newcastle, echipă ce terminase deasupra ”cormoranilor” în sezonul trecut, iar Klopp regăsise acele senzații pe care, precum verigheta buclucașă, le cam pierduse în urmă cu câteva luni. Liverpool a terminat pe primul loc anul 2023, a început 2024 pe aceeași poziție, a trecut cu bine peste cea mai delicată perioadă a campionatului, s-a distanțat față de urmăritoare și poate acum privi cu multă încredere lunile ce vin.

Nici măcar n-a trecut mult de la acele zile în care scaunul lui Jurgen Klopp părea că se clatină. Pe 1 aprilie anul trecut, Liverpool era demolată pe ”Etihad” de un Manchester City fără Haaland (4-1 pentru ”cetățeni”, după ce Salah deschisese scorul în prima repriză) și cobora pe locul 8 în clasamentul din Premier League. Martorii oculari ziceau chiar de câteva fluierături ce s-au auzit din sectorul oaspeților, îndreptate spre Klopp. Timide, ce-i drept, dar o premieră, fiindcă o reacție de genul ăsta era și este văzută ca un mic sacrilegiu. Era totuși al 14-lea eșec al ”cormoranilor” în acel sezon și nu puține ar fi fost cluburile ce ar fi apelat la o decizie drastică în acel moment.

PROMISIUNEA DE PE 1 APRILIE

La conferința de presă de după, Klopp a contraatacat, un soi de contra-pressing pe care în respectiva partidă jucătorii săi nu prea îl izbutiseră. ”Întrebarea pe care evitați s-o puneți este de ce mă mai aflu pe acest scaun, nu-i așa?”, s-a adresat el direct unui reporter ce se cam codea. Apoi a dat răspunsul: ”Sunt încă aici pentru că eu cred că mai am multe de câștigat cu această echipă”. Și a tras și o concluzie: ”Vom construi Liverpool 2.0”.

Întâmplător sau nu, mai degrabă aș zice că nu, de la acel moment Liverpool a pierdut în Premier League un singur meci, cel cu Tottenham de la Londra, dar cu siguranță vă amintiți în ce condiții. E posibil ca-n acel moment vestiarul să fi primit mesajul de care avea nevoie, anume că antrenorul, șeful, ”the Boss” cum spun fotbaliștii englezi, n-are de gând să renunțe, dimpotrivă. La fel de posibil este ca respectivul mesaj să fi fost exact ce aveau nevoie și cei din conducere, unde cu siguranță se cuibăriseră niște dubii, normale în acea situație. Liverpool s-a mișcat foarte bine în mercato, iar Klopp a continuat pe gazon munca din birouri. Liverpool 2.0 e deja în plin fuleu și funcționează mai bine, cred, decât s-ar fi așteptat majoritatea fanilor, poate chiar însuși Klopp. Fiindcă un demers de genul ăsta nu-i deloc simplu, practic ”cormoranii” au schimbat o întreagă linie, cea de mijloc, cea care susține orice idee de joc, orice demers fotbalistic, compartimentul de legătură ce nu mai funcționa aproape deloc în campionatul trecut, dar care acum merge ca uns. Aici cred că e cheia progresului vizibil înregistrat în acest sezon spre deosebire de cel anterior. Poate că s-ar putea vorbi și de un soi de schimbare a leadership-ului odată cu despărțirea de Henderson și Milner, eventual Firmino, rolul lor fiind preluat acum de un Van Dijk ce și-a recăpătat o anvergură ce părea irosită. Nu l-aș include pe lista de mai sus pe Fabinho, ceva îmi spune că Jurgen Klopp nu s-a bucurat prea tare de plecarea lui, dar a fost nevoit s-o accepte, din motive evident economice. Se poate vorbi și de o doză de șansă, de hazard dacă vreți, căci Liverpool s-a luptat din greu pentru Moises Caicedo și a ratat la mustață transferul, doar că văzând prestațiile ecuadorianului la Chelsea există o certă senzație că s-au economisit niște bani. Exagerat de mulți, dacă mă întrebați pe mine, căci între 120 de milioane pentru Caicedo și 20 de milioane pentru Wataru Endo mi se pare o diferență ce nu se justifică defel.

ARGUMENTELE ”CORMORANILOR”

M-am întrebat de multe ori în ultimele săptămâni ale anului trecut cine ar trebui să fie ”challenger”-ul lui Manchester City în lupta pentru titlu. Sper totuși că nu puneți sub semnul întrebării statutul de favorită pe care-l are în continuare echipa lui Guardiola, indiferent de cum s-a prezentat în această perioadă. Între Liverpool și Arsenal era dilema, căci pretențiile ce veneau dinspre Tottenham și Aston Villa nu păreau și nu par a atinge un asemenea nivel. Ultimele evenimente din Premier League ne oferă un prim răspuns: Liverpool lasă impresia că a luat fața lui Arsenal în această dezbatere. ”Tunarii” sunt un subiect separat, ce merită analizat pe-ndelete, fiindcă e posibil ca inclusiv viitorul lui Arteta să se lege de felul în care va fi terminat actualul campionat. Liverpool are, spre deosebire de Arsenal, argumente în plus într-o competiție la baionetă cu City. În sezonul trecut, Arsenal s-a dezintegrat de-a dreptul atunci când asaltul ”cetețenilor” a devenit feroce, Liverpool în schimb are în spate câteva dueluri duse umăr la umăr cu Manchester City. Chiar dacă unele au fost pierdute, au fost pierdute la nivel de detalii, vezi sezoanele 2018-19 ori 2021-22, de-a dreptul legendare pentru felul în care s-au derulat. Și există și argumentul Klopp, singurul antrenor din peisajul actual ce se poate lăuda cu statistici pozitive în fața lui Guardiola. Aspectul ăsta nu-i deloc de neglijat, fiindcă, spre deosebire de german, Arteta pare copleșit de personalitatea lui Pep, pe care încearcă să-l copieze vizibil.

PERIOADA GREA ÎNCEPE ACUM

Abia de-acum începe însă perioada grea pentru Liverpool. Plecarea lui Salah la Cupa Africii vine fix ca nuca-n perete din acest punct de vedere. În plus, ”cormoranii” sunt din nou implicați pe 4 planuri, iar lotul actual nu prea poate susține un astfel de efort, pesemne că anumite strategii vor trebui făcute din acest punct de vedere. Europa League rămâne o țintă apetisantă, însă posibilitatea unei lupte cu City pentru titlu ar putea schimba datele problemei (nu uitați că se joacă joi, iar Liverpool, din motive comerciale nu poate fi programată mereu lunea în Premier League). Spre deosebire de acele dueluri cu City de care amintam mai sus, actualul sezon oferă perspective mult diferite, fiindcă numărul adversarelor ce pot pune probleme e mai mare. Iar Arsenal e departe de a fi depus armele.

Un lucru este, cred, sigur. Acel Liverpool 2.0 de care vorbea Klopp pe 1 aprilie nu e o păcăleală. S-a născut și deja funcționează.