Anul trecut pe vremea asta, tot vară și tot cald așadar, întrebarea pe care mulți dintre fanii Premier League și-o puneau viza capacitatea celor de la Arsenal de se redresa după acea luptă pentru titlu cu Manchester City. Vă amintiți poate contextul sezonului 2022-23, în care ”tunarii” au stat pe primul loc cea mai mare parte a întrecerii, dar s-au văzut învinși de teribilul finish, pe ultima turnantă, al ”cetățenilor” lui Guardiola. Dilema nu era lipsită de fundament, fiindcă echipa lui Arteta, revenită după mult timp și oarecum neașteptat (la acea vreme) într-o dispută la vârf, avea certe motive de frustrare care să conducă spre deziluzie și, eventual, spre o păguboasă depresie.

Cred că acum, după un an, ne-am lămurit cu toții că acel eșec n-a avut urmări negative în psihicul vestiarului de pe ”Emirates”. Dimpotrivă. Arsenal a concurat și mai intens cu City pentru titlul de campioană și, chiar dacă a pierdut din nou cursa (la care, trebuie menționat fiindcă e un aspect important, a participat multă vreme și Liverpool), semnele de creștere au fost evidente. Astfel că, întrebarea acestei veri și-a schimbat radical substanța și a devenit alta: va fi, în sfârșit, anul lui Arsenal?

CALAFIORI, UN FUNDAȘ DE TIP GUARDIOLA PENTRU ARTETA

La început de săptămână, ”tunarii” au oficializat transferul lui Riccardo Calafiori, un fundaș central la mare modă după excelentul sezon făcut sub comanda lui Thiago Motta, la revelația din Serie A, Bologna. Prețul plătit pentru italianul pe care destui, în ”Cizmă”, îl compară cu legendarul Maldini și nu doar pentru aspectul său fizic, a fost suficient de mare, în jur de 50 de milioane, cu tot cu bonusuri, pentru ca Juventus să se retragă din cursă, deși era cât se poate de evident că Thiago Motta ar fi dorit să-l aducă alături de el la Torino pe apărătorul de 22 de ani. E o lovitură dată de Arsenal, care-și reafirmă cu și mai multă tărie intențiile pentru sezonul ce va începe în curând.

Calafiori e genul de fundaș central modern, de tip Guardiola să zicem, asta apropo de venirea lui Gvardiol, la City, în vara trecută. E cam același stil, ba aș spune că e chiar mai elegant și mai format decât era croatul acum un an, căci școala italiană amestecată cu tactica lui Thiago Motta au ajutat mult. Paradoxal, Mourinho nu l-a plăcut atunci când tânărul Riccardo era la academia Romei și l-a vândut, destul de mult sub cota lui, la Basel, de unde ulterior avea să fie cumpărat de Bologna. La origine e fundaș stânga, dar fizicul său privilegiat l-a ajutat să facă lesne trecerea în centrul liniei defensive. E însă de presupus că la Arsenal va juca din nou în stânga, o poziție ce i-a dat mari bătăi de cap lui Arteta în sezonul trecut și-n care, pe final, a jucat polonezul Kivior.

Unii mai malițioși ar spune că Arteta, ”mini-Pep” cum i se mai spune, face o nouă mișcare adaptată după una a maestrului său. Mă refer la Gvardiol, ați înțeles probabil. Și asta fiindcă e greu de crezut că perechea Saliba-Gabriel Magalhaes nu va rămâne în centrul sistemului defensiv. Însă italianul completează de minune un lot din ce în ce mai bine structurat, atât valoric cât și numeric, numai bun pentru o nouă luptă ”la baionetă” cu City. Mai lipsește, din punctul meu de vedere, un ”nouar” autentic, chit că rolul ăsta a fost rezonabil interpretat de Kai Havertz, însă până la finalul lui august, când se termină mercato, mai e destul timp. Un nume îmi vine acum în cap, care cred că s-ar preta, Ivan Toney, însă competiția pentru atacantul lui Brentford e acerbă.

S-A SCHIMBAT RETORICA ÎNTREBĂRILOR

Iar acum vine din nou momentul întrebării din titlu. Să fie, în sfârșit, anul lui Arsenal? Zilele trecute, ”Times” a publicat un reportaj din Los Angeles, acolo unde era, la acel moment, gruparea londoneză. Iar autorul insista în textul său de o pagină (despre care am vorbit și luni la ”Ora de fotbal adevărat”) pe excelenta atmosferă pe care a descoperit-o petrecând mai mult timp printre jucătorii lui Arteta. Cei care au văzut seria de pe Netflix dedicată lui City poate că au observat acest lucru și în vestiarul ”cetățenilor”, un element extrem de important, decisiv poate într-o cursă de anduranță atât de dificilă precum Premier League. Astă iarnă, Arsenal a depășit o perioadă delicată după un stagiu de câteva zile la Dubai, acolo unde jucătorii au putut să-și aducă și familiile. Poate vă amintiți schimbarea la față a echipei după acele zile petrecute în căldura și ”glamour”-ul din Dubai. În această vară, Arteta a repetat strategia, astfel că primul cantonament a fost la Marbella și, din nou, jucătorii au fost lăsați să-și aducă familiile. Inclusiv copiii, cine are. Iar programul cuprindea pregătire dimineața și libertate totală seara.

Același reporter nota însă în textul său și seriozitatea ce se transmitea la fiecare antrenament și la fiecare meci amical, dar și exigența cu care Arteta privește fiecare detaliu. În opinia tehnicianului spaniol, diferențele față de City n-au fost deloc mari în sezonul trecut, astfel că orice mică îmbunătățire s-ar putea simți pe viitor, ba chiar ar putea fi decisivă.

Optimismul din tabăra lui Arsenal nu e deloc unul de fațadă. Acum că s-au lămurit lucrurile în privința unei eventuale depresii în vara trecută, încrederea e la cote înalte. Și se bazează, pesemne, și pe ce s-ar putea întâmpla la City în momentul în care ancheta ce vizează neregulile instituționale va fi aproape de final și vor începe să apară prin presă diferite variante de pedeapsă. Poate se bazează și pe incertitudinea din jurul lui Guardiola, care azi zice că s-ar putea să nu mai plece, după ce ieri zicea că s-ar putea să plece la final de sezon, lăsând senzația că și el așteaptă derularea acelei anchete pentru a lua o decizie. În plus, despărțirea lui Klopp de Liverpool face ca gruparea ”cormoranilor” să ofere multe semne de întrebare, căci orice schimbare de antrenor, mai ales una traumatică, aduce după sine incertitudine, în vreme ce rămânerea lui Ten Hag la Man United nu e de natură să liniștească apele acolo, chit că United chiar se mișcă intersant pe piața transferurilor. Cât despre Chelsea, un rival tradițional pentru Arsenal, e greu de prevăzut ce se va întâmpla în haosul existent acolo (Chelsea are 42 de jucători în lot și tocmai a aunțat că-l va lua și pe portarul Jorgensen, de la Villarreal).

După mulți ani, la Arsenal e liniște. Și seriozitate. Și optimism, bazat pe elemente concrete. Așa că întrebarea din titlu este, cred, una suficient de pertinentă.