”Cetățeanul Kane” cred că ar fi sunat mai bine. Ca titlu mă refer, deși acum e de discutat – sunt convins că se va discuta și-n viitor – dacă nu cumva și fotbalistic ar fi sunat mai bine. De altfel titluri de genul ”Cetățeanul Kane” sau care să conțină această idee s-au dat destule în vara trecută, după ce, la final de iulie, ”Sun” ieșea într-o luni, pe prima pagină (nu pe ultima așa cum se întâmplă de regulă cu tema centrală de la sport), cu informația, prezentată drept certă, că Harry Kane va ajunge la Manchester City pentru 180 de milioane de euro. Că n-a ajuns, știm bine cu toții, că și-ar fi dorit, și asta cred că înțelegem. În schimb a ajuns Haaland. Acum. Sau de-acum înainte. Citeste mai mult …
La cât de mult s-a comentat în ultimele zile despre Real Madrid și finalurile sale dramatice de meci, Barcelona și-a dorit pesemne s-o apuce într-o direcție asemănătoare. Astfel încât sâmbătă a câștigat pe terenul lui Betis, la ultima fază, ocazie cu care a obținut deja și dreptul de a fi în sezonul viitor de Champions League. Obiectiv îndeplinit, cum s-ar zice, însă diferența dintre firul epic al Madridului și cel al Barcelonei e mult diferit, lesne de observat și inutil de comentat la acest moment. Realitatea catalană de azi ne arată o grupare dornică să dea cât mai repede pagina peste acest sezon și să-l înceapă pe următorul. Citeste mai mult …
Acest text nu se adresează celor care cred că Pep Guardiola e un antrenor mediocru, care și-a construit cariera și CV-ul cu o doză incredibilă de noroc, iar trofeele Champions League le-a câștigat pe spatele lui Mesi, Xavi și Iniesta. Cei care cred asta pot lesne accesa butonul ”exit”. Acest text nu se adresează nici celor care cred că Pep Guardiola e un geniu. Acest text se adresează doar celor care caută, ca și mine, să-și explice traseul lui Pep Guardiola de după plecarea de la Barcelona. Traseul european, la el mă refer. Citeste mai mult …
Acum că Real Madrid a câștigat și-n formă matematică un campionat pe care-l luase oricum de prin noiembrie, mulți caută să spună că, de fapt, în spatele acetui succes n-ar sta neapărat meritele grupării ”blanco”, cât avantajele create de adversarii tradiționali, Barcelona și Atletico, precum și de incapacitatea celor de la Sevilla de a gestiona presiunea unui astfel de traseu de anduranță. Un pic de adevăr există, căci stagiunea Barcelonei și al lui Atletico e de uitat, dar a pedala mai departe pe această teorie e clar nedrept. Real Madrid a fost echipa cea mai constantă, care a știut să treacă rapid de momentele delicate, iar amestecul de valoare și experiență din lot a reprezentat elementul ce a făcut diferența. Citeste mai mult …
”Esto es el Madrid”, a zis Guardiola după terminarea meciului de marți și dacă nici el, tradițional inamic al grupării ”blanco”, nu știe ce înseamnă asta, atunci nimeni nu mai știe. Căuta să pară liniștit, vorbea despre cât de frumos a fost meciul pentru un spectator sau telespectator neutru (și chiar a fost splendid), dar se vedea că-i supărat, frustrat mai degrabă. Apucase să consemneze câte ceva și luni, la conferința de presă de dinainte de joc, când vorbea de istorie și de forța pe care istoria, a se citi sala de trofee, ți-o oferă. Nu-i însă un actor atât de bun Pep și în niciun caz nu-i un spectator sau telespectator neutru. E parte implicată, iar din acest punct de vedere senzația că și-a lăsat adversarul să scape cu viață pesemne că-l va măcina până la returul de miercurea viitoare. De văzut dacă nu cumva și după. Citeste mai mult …
”Good luck Erik”, scria unul dintre editorialiștii de pe zona de sport a BBC-ului, după acest nou eșec, după această nouă umilință mai bine zis, a celor de la Manchester United. Căci nu văd cum altfel s-ar putea chema decât umilință atunci când pierzi pe ”Anfield”, Manchester United fiind totuși, cu 4-0, după ce ai luat 5 și pe ”Old Trafford”, în turul cu marele rival din Anglia. Citeste mai mult …
Caută-mă!