Marți 10 iulie 2018. Ziua primei semifinale a Mondialului din Rusia. Mult a fost, puțin a rămas, în curând vom afla numele noii campioane mondiale. O europeană, asta e sigur, care va prelua trofeul de la o altă europeană și-l va păstra până la finalul anului 2022, căci, nu știu dacă ați reținut, turneul final din Qatar se va ține în noiembrie și decembrie, ca să se evite căldura din iunie și iulie. În fine, mai e până atunci. Mă îndrept spre redacția Digisport cu gândul la titlurile gen ”Dacă e marți, e Belgia” care ne vor invada în cazul calificării băieților lui Roberto Martinez în finală. Cu Fotbal European ceva mai târziu decât de obicei, iau în piept traficul bucureștean de după-amiază, pe care toți primarii de pe aici promit că-l rezolvă și niciunul n-o face. Partea bună e că din semafor în semafor am timp să mai arunc un ochi pe twitter, să văd ce mai e nou prin Rusia și ce se mai întâmplă pe piața transferurilor. Citeste mai mult …
N-am avut de gând să scriu ceva despre acest Mondial până la terminarea fazei grupelor. Așa cum am spus și despre Champions League că începe abia în februarie, odată cu meciurile eliminatorii, după ce se termină Liga Campionilor cu faza grupelor, tot așa cred că World Cup începe de la ”optimi”, iar Campionatul Mondial se ține în grupe. E o chestie de nuanță, poate unii nu sunt de acord neapărat cu ea, dar așa cred eu. Eliminarea Germaniei este însă un cutremur cu magnitudine mult prea mare, astfel încât am simțit nevoia textului care va urma. Citeste mai mult …
Cum deja sunt numărate orele până la startul Campionatului Mondial de fotbal din Rusia și a campionatului național de dat cu părerea de la noi, mă gândisem să încerc azi o scurtă avanpremieră, atât cât se poate ea face pentru un turneu final cu atâtea și-atâtea necunoscute. Am experimentat chiar și o simulare a rezultatelor din grupe, precum și a celor din fazele eliminatorii. Mie mi-a ieșit o finală Argentina-Brazilia, dar cum eu nu-s prea bun la dat pronosticuri e foarte probabil ca alta să fie partida de la Moscova din 15 iulie. Las pentru partea de final însă această discuție, fiindcă actualitatea ne-a oferit marți și miercuri o situație ce cred că ar avea nevoie de câteva rânduri. Mai exact, numirea neașteptată a lui Julen Lopetegui ca antrenor al lui Real Madrid, pe postul rămas vacant după plecarea la fel de neașteptată a lui Zinedine Zidane, apoi demiterea, și ea suficient de neașteptată, a lui Lopetegui de pe banca tehnică a ”La Roja”. Citeste mai mult …
Nu-mi plac titlurile bombastice. E plină presa de la noi de ele. Nu-mi place cuvântul ”șoc”, nu-mi place cuvântul ”bombă”. Nu-mi plac în general, nu doar într-un titlu. La fel cum nu-mi place asocierea dintre dramă și o competiție sportivă, căci dramele sunt cu totul altele. Dar asta e altă discuție, acum totul se rezumă la decizia lui Zinedine Zidane de a pleca de la Real Madrid la doar 5 zile de la câștigarea Champions League, a treia la rând. Este, trebuie să recunoaștem, un pic șocant. Nu-mi amintesc un antrenor care să fi plecat de bună voie de la o proaspătă câștigătoare a Ligii, fără să fi anunțat în prealabil, cazul lui Jupp Heynckes la Bayern, sau să fi fost dat afară, coincidență cazul tot al lui Herr Jupp, la Real Madrid. E o bombă ce strică în mod evident liniștea lui Florentino Perez, care acum are pe cap și numirea unui nou antrenor, deși ar fi vrut să se concentreze, sunt convins, doar pe campania de achiziții, cu numele sale ”bombastice” specialitatea casei, gen Neymar, Lewandowski, Hazard ori Salah. Citeste mai mult …
M-am gândit destul de mult dacă și ce să scriu după finala Champions League de la Kiev. Mi s-a părut că orice aș scrie, deja s-a mai spus sau scris. Despre Real Madrid și despre formidabila sa logodnă cu Champions League, aproape mistică, am scris și nu o dată pe acest blog. Despre formidabila capacitate a lui Zinedine Zidane de a interveni în partide, atunci când situația o cere, iarăși am mai scris. Despre forța mentală a unui grup de jucători care a transformat câștigarea celui mai important trofeu rezervat echipelor de club într-o misiune aproape banală, și asta am mai scris. Până și despre Sergio Ramos și al său stil, care pe unii îi enervează, dar pe fanii Realului sigur nu, am mai comentat și nu o dată. Chiar și despre Jurgen Klopp și felul în care a transformat, după chipul și asemănarea sa, pe FC Liverpool am mai scris pe acest blog. Inclusiv despre slăbiciunile acestei echipe, slăbiciuni care vin, în special, din lotul destul de subțire pe care-l are la dispoziție Klopp, am mai scris. Citeste mai mult …
Caută-mă!