Vestea demiterii lui Claudio Ranieri de la Leicester a venit joi seară, în timp ce erau în plină desfășurare meciuri din Europa League, și a făcut repede înconjurul lumii, duelurile din competiția continentală, cu doza lor certă de dramatism, vezi Zenit-Anderlecht, trecând oarecum în plan secund. Cum de o asemenea știre a prins un asemenea protagonism? Vorbim totuși de demiterea unui antrenor, lucru foarte obișnuit în fotbalul de azi, mai mult decât atât, vorbim de demiterea unui antrenor al unei echipe aflate într-o situație extrem de delicată în lupta pentru evitarea retrogradării. Deși faptul era mai degrabă banal, personajul și contextul l-au transformat într-o știre de pagina 1 pentru toate ziarele de sport ce se respectă, dar și pentru publicații generaliste ce se respectă. Citeste mai mult …
Meciul pe care Juventus l-a jucat la Porto miercuri seară trebuie privit într-o cheie ușor diferită de o confruntare obișnuită în Champions League a unei echipe de la care se așteaptă mult în acest sezon. Și asta pentru că înaintea duelului din Portugalia s-a petrecut acel incident dintre antrenorul Massimiliano Allegri și fundașul Leonardo Bonucci, la confruntarea de Serie A cu Palermo. Un incident, hai să-i spunem o tensiune dialectică între cei doi, care a aprins absolut neașteptat spiritele într-un vestiar în care nu lipsesc caracterele tari, egourile puternice, salariile generoase, dar și acel gen de răsfăț de care marii fotbaliști pretind că trebuie să beneficieze. Leonardo Bonucci e un mare fotbalist, aici nu e nicio îndoială, dar n-am avut deloc până acum de la el exemple de răsfăț, din care am putea presupune că-și dorește să fie în centrul atenției. Dimpotrivă, faptul că n-a plecat în vară de la Juve, deși Pep Guardiola era în stare să facă o nebunie financiară pentru a-l lua (justificat aș zice eu după ce i-am revăzut marți pe Otamendi și Stones) i-a consolidat în vestiar un statut pe care-l câștigase grație evoluțiilor consistente din teren, dar și un loc de cinste în inimile fanilor, cuceriți de acest exemplu de fotbalist pentru care banii nu sunt pe primul plan. Citeste mai mult …
Acest Manchester City-Monaco de marți seară trebuie musai privit în două sensuri. Cel al spectacolului și cel al specialiștilor. Din punct de vedere al spectacolului, da, a fost un show total, o partidă epică, de ținut minte, o simfonie a fotbalului pozitiv, un ”montagne russe” de ocazii și acțiuni ofensive, ce-ți dădeau senzația, într-atât de rapid se succedau de la o poartă la alta, că ești în fața unui rezumat, nicidecum în fața unei transmisii în direct a unui meci de Champions League. Din punctul ăsta de vedere, da, jos pălăria, a fost un meci de povestit peste ani. Din punct de vedere al specialiștilor însă, pălăria lăsată jos mai devreme trebuie pusă înapoi pe cap, eventual chiar trasă pe ochi, pentru a nu vedea caruselul de erori de pe parcursul celor 90 de minute. Sunt convins că atât Guardiola, cât mai ales Leonardo Jardim la acest aspect se vor concentra în primul și în primul rând. Citeste mai mult …
A fost nevoie să vina Ziua Îndrăgostiților pentru ca acest îndrăgostit de fotbal care este Unai Emery să arate că n-a fost adus dintr-o întâmplare la Paris și că nu degeaba a câștigat trei trofee Europa League de manieră consecutivă. A trebuit să vină această zi a îndrăgostiților pentru ca un alt îndrăgostit de fotbal, Leo Messi, să facă probabil cel mai slab meci al carierei. Și a fost nevoie de acest 14 februarie pentru ca toți îndrăgostiții de Barcelona să observe că nu întotdeauna calitatea individuală poate salva o situație proastă. Vine câteodată și o astfel de zi, când nimic nu-ți iese, când adversarul nu e lasă să respiri și să gândești, când pur și simplu acel adversar e mai bun ca tine fără să fie neapărat mai bun ca tine. Citeste mai mult …
Pentru Real Madrid, locul doi n-a fost niciodată un premiu. Nu stă în ADN-ul acestui club să fie mulțumit cu poziția secundă, să fie vicecampion, să vadă cum alții primesc coronița premianților. Iar în Champions League cu atât mai mult. An după an, la fiecare start al acestei competiții atât de legată afectiv de clubul ”blanco” obiectivul lunii decembrie e terminarea grupei pe locul 1. E un soi de obligație naturală, un fel de pact existent în vestiar. De data asta situația e un pic diferită. Locul 1 n-a fost obținut, dar posibila amărăciune e îndulcită de realitatea imediată a competiției. Căci în acest sezon, pentru Real Madrid cel puțin, perspectivele unei trageri la sorți favorabile pornind din urna a doua sunt vizibile, spre deosebire de situația în care ar fi terminat pe primul loc. Egalul cu Borussia Dortmund este așadar unul dulce-acrișor, dar despre avantaje ori dezavantaje vom putea vorbi abia în martie. Citeste mai mult …
Rar se întâmplă că o ultimă etapă din faza grupelor Ligii Campionilor să aibă atât de puține în joc, să ofere atât de puține partide cu miză adevărată. Un Bayern-Atletico, de exemplu, ce trebuia să fie o finală pentru locul unu, s-a transformat mai degrabă într-un joc de pregătire, de genul celor de la International Champions Cup, duelul la distanță dintre Barcelona și Manchester City nu s-a mai produs, mai mult, catalanii s-au distrat în fața nemților de la Monchengladbach chiar cu o echipă experimentală. Doar grupa B, în care trei echipe se luptau cu șanse pentru prima poziție, ținea steagul sus, în vreme ce grupa A, unde lucrurile păreau clare, a oferit surpriza serii. Și asta pentru că PSG și-a continuat seria reprezentațiilor bâlbâite de când regizor al pieselor e Unai Emery. Citeste mai mult …
Toți ceilalți îți spun ce se întîmplă, eu îți spun și de ce se întîmplă
Recomand
Caută-mă!