Să joci imediat după Sărbătorile de iarnă e întotdeauna complicat. Acele zile libere, cu jucătorii risipindu-se care-încotro, pentru a se alătura meselor în familie, sunt bune pentru ei, dar riscante pentru antrenor. Căci niciodată nu știi cum vor reveni, în ce dispoziție, mai ales cei care străbat continentele și au de luptat și cu diferențele de fus orar, nu doar cu dificultatea de te reapuca de muncă după vacanță. E un sentiment general acesta, fiecare l-am simțit pe pielea noastră în suficiente ocazii, iar fotbaliștii nu fac excepție, oameni sunt și ei, chit că așteptările sunt un pic altele în ceea ce-i privește. Citeste mai mult …
Nu vi se pare că, de câțiva ani, Balonul de Aur a devenit un premiu parcă mai râvnit, analizat, comentat și evocat decât o Cupă Mondială sau Champions League. Vorbim totuși de un trofeu individual acordat unui practicant al unui sport de echipă. Pare mai important astăzi cine ia Balonul de Aur decât cine câștigă Liga Campionilor, se vorbește despre el încă din ianuarie și indiferent cine izbutește să și-l adjudece există contestări, unele chiar vehemente, la fel cum, evident, există și aprecieri, unele lipsite de coerență. Balonul de Aur a devenit și el prizonier al unor vremuri dominate de rețelele sociale, unde fiecare își poate permite să spună orice, să aibă o părere și să creadă despre ea că e adevărul absolut. Balonul de Aur s-a integrat în timpurile pe care le trăim, în fotbalul industrializat și radicalizat care se hrănește mai mult din ură decât din pasiune. Citeste mai mult …
Pare straniu să spui asta după ce știi rezultatul de pe ”Camp Nou”, dar pericolul Europa League a existat în mod cert pentru Barcelona. Iar acest sentiment a fost și mai pregnant după ce Dortmund a avut prima ocazie de gol când abia trecuseră 30 de secunde. Amenințarea era reală, căci jocul catalanilor nu funcționa de ceva vreme, Borussia părea capabilă de orice, iar un potențial duel cu calificarea pe masă la Milano, în fața unui Inter reinventat de Conte și cu statisticile Barcelonei în deplasare nu transmitea optimism. În cele din urmă pericolul a trecut, Barcelona și-a câștigat deja grupa, va fi în primăvara Ligii, dar acest succes n-a alungat decât puține din umbrele ce pluteau și încă plutesc peste jocul echipei lui Valverde. Citeste mai mult …
Zilele trecute am citit un interviu cu Guardiola. Extrem de interesant, ca de altfel toate discuțiile cu Pep, a cărui capacitate de comunicare e remarcabilă. Printre altele, a spus că Xavi va fi, mai devreme sau mai târziu, antrenorul Barcelonei. Nu-i primul care o zice, iar dreptate sunt convins că are, aș putea chiar să pariez că așa se va întâmpla. Tot ceea ce a arătat Xavi în cariera lui de fotbalist, modul în care vede și înțelege fotbalul, toate astea îl recomandă pentru o bancă tehnică extrem de complicată precum a Barcelonei. Citeste mai mult …
În viața de zi cu zi e ceva mai complicat, dar sportul oferă destul de simplu posibilități de a șterge cu buretele o impresie proastă și de a o transforma într-una bună. Iar fotbalul, parcă mai mult decât toate. Așa era Barcelona înaintea confruntării cu Slavia Praga. Venea după un ridicol absolut în campionat, un eșec în fața lui Levante conturat în mai puțin de 10 minute dintr-o repriză, cea secundă, absolut oribilă, dar avea posibilitatea să facă totul (sau aproape totul) uitat cu un succes în fața cehilor. Un demers deloc ieșit din comun, căci se juca pe ”Camp Nou”, unde totul e altfel pentru Messi și compania. Citeste mai mult …
Barcelona a jucat ceva între prost și foarte prost la Dortmund. Așa cum mereu e loc de mai bine, câteodată e loc și de mai rău. Astfel că-n loc de reacție de orgoliu urmată de îmbunătățire, Barcelona s-a dus la Granada ca să joace ceva între foarte prost și oribil. Citeste mai mult …
Toți ceilalți îți spun ce se întîmplă, eu îți spun și de ce se întîmplă
Recomand
Caută-mă!