Da, Neymar este un caz! Titlul este corect, chit că se vor găsi unii care să pedaleze pe tema exagerărilor din presă, în căutare din ce în ce mai asiduă de senzațional, chit că dinspre FC Barcelona se transmit mesaje de calm și asigurări că nimic nu e adevărat și că sunt doar zvonuri fără acoperire. Neymar e un caz și va rămâne un caz indiferent dacă, în cele din urmă, el va continua la FC Barcelona. Citeste mai mult …
Din cele patru reprize ale dublei manșe dintre Barcelona și Juventus, trei s-au disputat în condiții obișnuite pentru o asemenea confruntare, dar una a fost cea decisivă. Prima de la Torino, în care Dybala a făcut ce-a vrut cu apărarea catalanilor, iar Juventus a luat avansul ce s-a dovedit în cele din urmă suficient. Golul lui Chielinni, dintr-o fază fixă, cu care s-a făcut 3-0 la Torino și tot ceea ce s-a întâmplat pe ”Camp Nou” reprezintă cumva normalul unui asemenea duel între două echipe, între care una italiană, ce-și propun câștigarea Champions League. Într-o asemenea fază a competiției greșelile se plătesc, detaliile contează, iar în final echipa care face mai puține erori și știe să profite de detalii merge mai departe. A fost Juventus de data asta, iar această calificare vine să confirme o dată în plus aspirațiile ”Bătrânei Doamne” de a reveni în elita fotbalului continental, de unde a fost oarecum alungată când cu ”Calciopoli”. Juventus e în cursă pentru Liga Campionilor și parcă mai mult ca niciodată din 2010 încoace Italia e îndreptățită să spere că se va putea bucura de câștigarea unui nou trofeu european. Citeste mai mult …
Există la români o vorbă: ”cine se frige-n ciorbă, suflă și-n iaurt”. Nu cred că există și la catalani, ei oricum nu prea au ciorbe. Eventual ar putea să sufle-n paella, căci fructele de mare în general nu se consumă prea fierbinți. Mai e vorbă pe la noi, cum că după ce ai dat cu capul de pragul de sus ai mare grijă data viitoare când treci pe-acolo. Pe asta s-ar putea s-o aibă, dar nu s-a văzut. Barcelona a dat cu capul în pragul de pe ”Parc des Princes”, a avut ulterior nevoie de un fir epic, condimentat cu ceva greșeli de arbitraj și o tactică păguboasă a adversarului, pentru a nu părăsi Champions League încă din ”optimi”. Se presupunea că nu va mai repeta aceleași greșeli încă o dată, că va avea mare grijă pe unde și cum pășește astfel încât ceea ce a pățit la Paris să nu se mai întâmple și la Torino. Dar n-a fost deloc așa. Chit că au existat unele diferențe față de prestația din turul cu PSG, finalul a fost cam același. 2-0 la pauză, ca și la Paris, și un alt eșec usturător, care readuce semnele de întrebare apărute atunci în dreptul grupării catalane, dar le transformă în semne de exclamare. Ceva nu e în regulă la Barcelona și se vede treaba că Parisul n-a fost chiar un accident. Citeste mai mult …
Nu cred că spun o mare noutate afirmând că fotbalul e atât de schimbător încât a încerca să dai verdicte la o anumită dată e un demers extrem de riscant. Ceea ce azi e alb, peste o lună poate deveni foarte ușor negru, iar ceea ce azi e roz se poate lesne transforma în gri. Aș zice că nu doar fotbalul e așa, ci și viața-n sine, a oricărui om de pe planeta asta, dar acest blog este despre fotbal, nu despre lecții de viață. Deși cine are ochi își poate extrage și ceva lecții. Ceea ce se întâmplă azi cu FC Sevilla e cea mai bună personalizare a schimbărilor ce se pot petrece în viața unei echipe fără ca nimeni să le anticipeze, dar e și cea mai bună confirmare a ideii că starea de spirit a unui vestiar e extrem de importantă în obținerea sau nu a rezultatelor. Citeste mai mult …
Prinși cu meciul României de la Cluj, cu dezbaterile și polemicile ce s-au succedat apoi pe diverse teme, intrați apoi brusc în ”sferturile” Cupei României, cu alte dezbateri și polemici, am lăsat un pic în plan secund ceea ce se întâmplă și prin alte părți. Și nu-i bine că am făcut asta, fiindcă avem destul de multe de învățat și noi din pățaniile altora, asta dacă știm unde și ce să căutăm. O să mă refer în cele ce urmează la două situații diferite, dar care au un punct comun, reprezentat de antrenor. De selecționer mai bine zis, căci e vorba de echipe naționale. Aș vrea să vorbim puțin despre Brazilia, pe de-o parte, și despre Olanda, de cealaltă parte. În zona Olandei de discuții am putea include și Argentina, dar mă tem că tot ceea ce se întâmplă în ”Țara Tangoului” în această perioadă e mai degrabă un blocaj mental general la nivel de fotbal, din care nu prea știu cum s-ar putea ieși. Citeste mai mult …
Despre acest 6-1 al Barcelonei cu PSG, care va rămâne cu siguranță în istoria fotbalului drept unul dintre momentele epice oferite de acest sport, se poate vorbi în multe feluri. Și fiecare e liber s-o facă. Se poate vorbi din punct de vedere tactic. Se poate vorbi din punct de vedere tehnic, al reușitelor personale. Se poate vorbi din punct de vedere al arbitrajului, care a avut o certă influență. Se poate vorbi din punct de vedere al Barcelonei și al miracolului. Se poate vorbi din punct de vedere al Parisului și al deziluziei, pe care aș îndrăzni s-o numesc mai degrabă rușine. Se poate vorbi în multe feluri, căci ceea ce s-a întâmplat miercuri seară pe ”Camp Nou” reprezintă o pagină pe care o vom răsfoi de fiecare dată când vom dori să aducem în discuție diverse momente. Citeste mai mult …
Toți ceilalți îți spun ce se întîmplă, eu îți spun și de ce se întîmplă
Recomand
Caută-mă!