”Vedi Napoli e poi muori”. De la Goethe încoace mulți au folosit acest dicton, cu care napoletanii se mândresc peste măsură, chit că, mai nou, se zice că de fapt fraza ar fi fost ”Vedi Napoli e poi Mori”, fiind vorba despre o localitate, Mori, care l-ar fi impresionat pe poet la fel de mult. ”Vedi Napoli e poi Messi” cred că ar putea fi o caracterizare numai bună a acestei partide de marți seară dintre Napoli și Barcelona, ce părea, la momentul tragerii la sorți, mult mai descentrată, mult mai dezechilibrată. Citeste mai mult …
Din două direcții diferite poate fi analizat acest Clasico de duminică seară. Mai întâi din punct de vedere al privitorului obișnuit, al spectatorului ori al telespectatorului, care-și dorea show grandios, goluri, emoție, polemici. Iar acest Clasico ne-a oferit din plin aceste lucruri. Dar poate fi privit și din punct de vedere al specialistului, care se uită dincolo de reușite personale și vede erorile colective, care nu privește doar purtătorul de balon, ci urmărește terenul în profunzime și analizează din acest punct de vedere partida. Citeste mai mult …
Despre acest 6-1 al Barcelonei cu PSG, care va rămâne cu siguranță în istoria fotbalului drept unul dintre momentele epice oferite de acest sport, se poate vorbi în multe feluri. Și fiecare e liber s-o facă. Se poate vorbi din punct de vedere tactic. Se poate vorbi din punct de vedere tehnic, al reușitelor personale. Se poate vorbi din punct de vedere al arbitrajului, care a avut o certă influență. Se poate vorbi din punct de vedere al Barcelonei și al miracolului. Se poate vorbi din punct de vedere al Parisului și al deziluziei, pe care aș îndrăzni s-o numesc mai degrabă rușine. Se poate vorbi în multe feluri, căci ceea ce s-a întâmplat miercuri seară pe ”Camp Nou” reprezintă o pagină pe care o vom răsfoi de fiecare dată când vom dori să aducem în discuție diverse momente. Citeste mai mult …
A fost nevoie să vina Ziua Îndrăgostiților pentru ca acest îndrăgostit de fotbal care este Unai Emery să arate că n-a fost adus dintr-o întâmplare la Paris și că nu degeaba a câștigat trei trofee Europa League de manieră consecutivă. A trebuit să vină această zi a îndrăgostiților pentru ca un alt îndrăgostit de fotbal, Leo Messi, să facă probabil cel mai slab meci al carierei. Și a fost nevoie de acest 14 februarie pentru ca toți îndrăgostiții de Barcelona să observe că nu întotdeauna calitatea individuală poate salva o situație proastă. Vine câteodată și o astfel de zi, când nimic nu-ți iese, când adversarul nu e lasă să respiri și să gândești, când pur și simplu acel adversar e mai bun ca tine fără să fie neapărat mai bun ca tine. Citeste mai mult …
La o analiză superficială a confruntării dintre Barcelona și Manchester City se poate trage concluzia că gruparea catalană a măturat pe jos cu ”cetățenii” din Manchester. Scorul e de-așa natură încât te invită la o asemenea concluzie. Dacă n-ai văzut meciul. Alții ar putea spune că lui Guardiola nu-i priesc defel confruntările cu fosta sa echipă și, extrapolând, confruntările cu echipele din Spania. Și asta e adevărat, iar aici se ascunde un mare paradox. Ca om format în fotbalul spaniol, ca jucător obișnuit cu stilul din Primera și ca antrenor care a crescut în bătălii contra granzilor iberici, Pep poate că ar trebui să fie mai inspirat în găsirea antidotului atunci când le este adversar. Ceea ce, iată, nu se întâmplă. De ce nu se întâmplă? Aici răspunsurile sunt multe, dar cel mai important stă în valoarea celor pe care-i întâlnește. Și, evident, așa cum se întâmplă în fotbal și-n viață, de anumite detalii. Privind retrospectiv toate aceste dueluri Pep vs Primera se poate extrage o părere cum că tehnicianul catalan și-a lăsat o bună parte din noroc încuiată în vechiul birou de la ”Camp Nou”. Citeste mai mult …
Când a spus, înainte de tragerea la sorți a ”sferturilor”, că mai degrabă și-ar dori să pice cu Real, Bayer sau PSG decât cu Atletico, Luis Enrique știa ce știa. Vorbea de Atletico, dar se referea în mod evident la Diego Simeone. Și asta în ciuda statisticilor, care arată un șir deja important de victorii consecutive ale catalanilor. În momentul de față nu cred că există alt antrenor în fotbalul european capabil să pună în scenă un stil de fotbal cu care să scoată peri albi oricărui adversar. Poate să placă sau să nu placă, poți sau nu empatiza cu stilul lui, dar nu-i poți nega meritele, nu-i poți da la o parte virtuțile și nici nu-l poți exclude din categoria antrenorilor mari doar pe motiv că fotbalul pe care-l propune el e mai puțin estetic decât al altora. Fotbalul e făcut pentru rezultate, estetica își are rolul său, dar nu cel mai important în obținerea acestor rezultate. Citeste mai mult …
Toți ceilalți îți spun ce se întîmplă, eu îți spun și de ce se întîmplă
Recomand
Caută-mă!